vineri, 10 octombrie 2008

Piersicile îmi amintesc de el

Nu m-am mai gândit la el de mult timp. Cred că a trecut un an...

Azi am făcut puţină ordine şi am dat peste o sticluţă goală de parfum. Avea capacul portocaliu, aşa că mi-am dat seama care sticluţă era. Nu o văzusem de vreo doi ani, şi ultima oară când am folosit-o aveam doar 18 ani. Am ridicat capacul şi am mirosit. Brusc, m-a lovit mirosul acela puternic de piersici şi odată cu el, o mulţime de amintiri. Timpul a stat în loc. El iubea acel parfum. Spunea că mi se potriveşte şi că ar trebui să folosesc numai parfumuri cu esenţă de fructe. Deşi nu suport mirosurile dulci, l-am folosit pentru el. Relaţia noastră a durat cât a durat şi parfumul - un an. A fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea (până acum) şi deşi ştiu că mă mai aşteaptă o mulţime de momente frumoase, unice şi de neuitat, acele momente sunt importante pentru că au fost primele.
El m-a iniţiat în viaţă. Până să fiu cu el, eram doar o puştoaică visătoare care îşi dorea să cucerească cât mai mulţi băieţi, şi să îi pună pe lista celor cu care s-a sărutat.
În fine...e aceeaşi poveste veche...

Ideea e că după ce mi-am amintit momentele trăite alături de el, am avut o tentaţie imensă să deschid calculatorul şi să îi scriu un mail, în care să îi spun tot. Să îi spun tot ce mă deranjează la el. Dar nu pot. Nu are niciun rost. Oamenii nu se schimbă așa de simplu. Chiar dacă prietenii îmi spun să nu mai vorbesc cu el, să nu îi mai răspund, eu nu pot. Nu pot urî un om care a făcut atâtea pentru mine. Mereu va exista un moment în viaţă când mă voi gândi la el, chiar şi când voi fi căsătorită şi voi avea copii. I-am spus încă de pe vremea când eram împreună că nu îl voi uita niciodată şi că atunci când voi sta la 70 de ani în pat, şi mă voi gândi la prima persoană care a însemnat ceva pentru mine, el îmi va apărea în gând.

Gata. Nu mai vreau să scriu despre asta. Am devenit melancolică şi nu e bine. Sunt multe de spus, şi mai bine rămân nespuse. A trecut. Singurul sentiment pe care îl am faţă de el, este acelaşi pe care îl am faţă de orice moment din trecutul meu. Acum am o altă viaţă cu care sunt foarte fericită.

O să încerc să evit piersicile :)

Niciun comentariu: